INTRODUCEREScurt istoric despre biblioteca călugărilor franciscani Călugării franciscani în Transilvania după invazia tătarilor între anii 1241 – 1242. până la sfârşitul secolului al XV-lea au construit biserici si mănăstiri în mai multe aşezări pe teritoriul Transilvaniei. Biserica şi mănăstirea de la Şumuleu au fost construite în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara.
Un rol important în viaţa şi activitatea ordinului franciscan a jucat biblioteca. Un document datat din 1444 relatează despre biblioteca franciscanilor. Bibiloteca adăposteşte una dintre cea mai voluminoasă şi valoroasă colecţie de cărţi religioase medievale din Transilvania. Valoarea acestei colecţii este dată de faptul, că în timp ce alte colecţii similare din Transilvania şi Ungaria au fost distruse parţial sau complet, colecţia din mănăstirea de la Şumuleu s-a păstrat în mare parte intactă, fiind îmbogăţită de-a lungul timpului cu volume provenite din bibliotecile altor mănăstiri desfiinţate.
Biblioteca este singura din Transilvania, care rezistat în faţa reformaţiei lutheriene; a reuşit să păstreze şi să-şi imbogăţească colecţia, fiind ajutat de tipografia înfiinţată în anul 1676 de catre Johannes Kajoni. Tipografia a jucat un rol important în reînfiiţarea şcolii în secolul al XVII-lea, unde pe lângă preoţi au predat şi învăţători lumeşti. Atunci s-a înfiinţat biblioteca şcolii, majoritatea volumelor, conform înregistrărilor a fost în proprietatea călugărilor franciscani şi a unor mănăstiri desfiinţate in secolul al XVI-lea, alte cărţi au aparţinut unor colecţionari (preoţi, învăţători, personalităţi marcante). Până la sfârşitul secolului al XIX-lea biblioteca a fos accesibilă interesaţi.
Cu toate că de-a lungul secolelor colecţia a fost inventariată de mai multe ori, aceste înregistrări nu s-au păstrat. După desfiinţarea ordinului franciscan in anul 1951, colecţia a rămas la Şumuleu, fiind transportat la Muzeul din Miercurea Ciuc in 1961. O parte a colecţiei (manuscrise Kajoni, codexe muzicale) a fost considerată pierdută până în anii 1980-85, când au fost recuperate. În anul 1987, pe baza unui ordin guvernamental, volumele mai noi ale colecţiei şcolii şi a bisericii au fost transferate in patrimoniul Bibliotecii Judeţene din Miercurea Ciuc, de unde au fost recuperate pentru muzeu după 1989, unde se află în prezent.
Biblioteca şcoliiŞcoala religioasă a fost înfiinţată aproximativ în mijlocul secolului al XV – lea, şi funcţiona în cadrul mănăstirii. Preoţii care predau în cadrul şcolii se foloseau de cărţile bibliotecii mănăstirii; în a doua jumătate al secolului al XVI – lea s-a ajuns la învăţământ de nivel mediu.
Prima relatare scrisă despre biblioteca şcolii a apărut în 1630. Se presupune că biblioteca a fost înfiinţată mai devreme, făcând parte din biblioteca mănăstirii, dar nu a rămas nici o înregistrare din aceea perioadă. În 1661 mănăstirea şi şcoala au fost distruse de către turci.
Printre fondatorii noii şcoli se afla şi renumitul tipograf Johannes Kájoni. Noua colecţie a bibliotecii a fost îmbogăţită de personalităţi bisericeşti şi lumeşti, diferite asociaţii, printre care Asociaţia Maria fondată în 1727. Dat fiind numărul mic de volume, colecţia trebuia mărită continuu, şcoala a cumpărat, în funcţie de posibilităţi. Colecţia era constituită în mare parte de cărţi scrise în limba latină, restul în maghiară, germană şi greacă.
În anul 1875 colecţia bibliotecii are 1882 de volume. Pentru ajutarea elevilor săraci au fost procurate şi manuale.
Între anii 1879 şi 1880 biblioteca a pus la dispoziţia cititorilor pentru împrumut 1190 de
volume, secţia pentru tineret a avut 334 volume, iar secţia pentru profesori a avut 1810 de volume.
La începutul anilor 1900 colecţia s-a mărit continuu.După 1918 s-a întrerupt legătura cu Budapesta, procurarea noilor cărţi a devenit greoaie, aproape imposibilă. Între anii 1940-45 colecţia pentru profesori s-a mărit de la 7110 de volume la 7541, iar pentru tineri de la 4075 de volume la 4874. După 1947 structura şi organizarea funcţionării bibliotecii s-a schimbat radical. După 1960 au apărut manualele gratuite pentru elevii din clasele I-VIII, iar după 1965 pentru elevii claselor IX-XII. În anul 1967 colecţia bibliotecii s-a mărit cu 2426 de volume, numărul total fiind aproximativ 7000 de volume. După 1980 s-a ajuns la 25000 de volume.
După 1990 marea majoritate a cărţilor au fost donate de diferite asociaţii şi persoane particulare din Ungaria; în 1995 colecţia a numărat 33291 de volume. Biblioteca a fost dotată cu o sală de lectură.
Situaţia actuală a biblioteciiO mică parte a necesarului de cărţi noi este cumpărată de şcoală, iar restul este acoperită din diferite donaţii.
Înregistrarea cărţilor este făcută după standardul Clasificarea Zecimală Universală. În sala de lectură se află dicţionarele, enciclopediile, lexicoane, cărţile de specialitate (filosofie, religie, ştiinţe sociale, ştiinţe naturale, ştiinţe aplicate, artă, limbă, istorie, geografie, bibliografie, etc) şi unele cărţi mai rare. Aceste cărţi nu pot fi împrumutate, se pot folosi numai în sala de lectură, sau în sălile de clasă de către profesori. Există şi o secţiune de literatură împrumutabilă şi presă. O noutate este accesul la internet pentru elevi.
Împrumutarea cărţilor funcţionează în sistem magazie. Biblioteca este deschisă 8 ore pe zi, sala de lectura 7 ore de zi, iar o zi pe săptămână 10 ore. Frecvenţa zilnică al bibliotecii este în jur de 300 utilizatori, dintre care în jur de 200 frecventează sala de lectură pentru citit sau internet, iar restul împrumută pentru acasă. Cărţile dedicate, manuscrisele şi documentele dactilografiate sunt depozitate separat.
Actuala colecţie conţine 36038 de volume.
Cititorii înregistraţi sunt în număr de 1110. În total biblioteca este frecventată de 1200 de utilizatori, cu cei care folosesc sala de lectură. Conform datelor statistice din anul de studiu 2002-2003 au fost împrumutate aprox. 30000 de cărţi, dintre care 22000 de cărţi de literatură, 8000 alte domenii, 11000 în limba română, 17000 în limba maghiară, iar 2000 în alte limbi. Sunt lipsuri în domeniile de specialitate (psihologie, ştiinţe economice, informatică). De mai mulţi ani funcţionează o secţie de limbă străină. Există mai multe “mini-biblioteci” separate în cabinete de specialitate, responsabili fiind profesorii.
S-a deschis o sală în memoria profesorului Miklós József, în care sunt expuse 2305 de cărţi donate de către moştenitorii lui.
Au acces la cărţile bibliotecii elevii liceului catolic Segitő Mária.
Accesul la internet uşurează munca bibliotecarilor, în cazul unor lucrări care nu există în colecţia bibliotecii; aceste materiale fiind tipărite şi oferite la dispoziţia cititorilor.
În anul de studiu 2003-2004 biblioteca s-a abonat la următoarele ziare şi reviste de literatură şi de specialitate: Limba şi Literatura Română, Revista Bibliotecii Naţionale, Luceafărul, Tribuna Învăţământului, Calculatoare şi Automatizări, PC World, Evrica – revista de fizică, Romániai Magyar Szó, Helikon, Erdélyi Napló, Korunk, Közoktatás, Művelődés, Hargita Népe. Ca donaţie din Ungaria biblioteca primeşte sistematic revistele Tiszatáj, Forrás, Hitel, Természet világa şi História.
Despre cărţile vechiSunt peste 2000 de cărţi şi reviste mai vechi de 80 de ani. Partea mai valoroasă a colecţiei vechi a bibliotecii se află în muzeu. Colecţia rămasă conţine 1100 de volume 2 au fost editate în sec. XVI-XVII, iar restul in sec. XIX, începutul sec. XX. Accesul la aceste cărţi este limitat.
Manualele se află în gestiunea bibliotecii.
Bibliografie1. Muckenhaupt Erzsébet: A csíksomlyói ferences könyvtár kincsei. Editura Ballasi ,
Budapest, 1999.
2. Sávai János: A csíksomlyói és a kantai iskola története. Editura Ferences, Szeged, 1997.
3. Boros Fortunát: Csíksomlyó, a kegyhely. Pallas-Akademia, Miercurea-Ciuc, 1994.
4. Fodor Sándor: A csíksomlyói ferences könyvtár kincseiről. Útravaló – nr:6, Csíkszereda, 1991.
5. Anuarele bibliotecii între anii 1875-1995.Borbé Levente